In bucatarie cu Alteta Sa Regala Principesa Margareta a Romaniei

• Posteaza comentariu
• Printeaza articolului
• Da mai departe
• Incarca o reteta noua

Voteaza!

3.5/5 (28 of 40 stars) based on 8

Medie: 3.50 | Total 8 voturi

Evaluarea retetei Votul tau:

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

LR: Alteta, inainte de Craciun ati lansat, in parteneriat cu editura Curtea Veche, un volum foarte cautat in librarii, aflat deja la al doilea tiraj: Carte regala de bucate. Cand ati inceput sa gatiti si cum? Va mai amintiti unul dintre primele succese culinare?

Principesa Margareta: Am inceput sa gatesc destul in jurul varstei de 19 ani,  cand eram studenta la Universitatea din Edinburgh. Primele reusite culinare de care imi aduc aminte sunt salatele. Inainte de a merge la Universitate, la Versoix, pregateam salate pentru intreaga familie si eram priceputa. In studentie am invatat sa gatesc si alte feluri. Am descoperit in gatit un mod de relaxare.

LR: Ati spus, la un moment dat, ca cel mai mult pe lume iubiti familia. Ce legatura vedeti intre gatit si familie?

Principesa Margareta: Asa cum am scris si in carte, timpul petrecut in jurul mesei de pranz sau al cinei alaturi de familie si prieteni este un act de generozitate, de comuniune spirituala si de intelegere omeneasca. Este placut sa gatesti pentru cei dragi si mai ales sa le pregatesti surprize culinare.

LR: Multe fetite viseaza sa ajunga printese atunci cand vor fi mari. Alteta Voastra Regala v-ati nascut principesa. Cum era copilaria?

Principesa Margareta: Copilaria mea nu a fost foarte diferita de a altor copii. In primii ani am crescut in Anglia, la tara, unde parintii mei aveau o ferma de gaini pentru a ne asigura existenta. Regele, tatal meu, era trist pentru ca, asa cum mi-a explicat atunci mama mea, „isi pierduse tara“. Copil fiind, nu am inteles cum putea cineva sa-si piarda tara, dar simteam o tristete apasatoare. Eu si sora mea, Elena, ne doream sa il vedem fericit pe tata si, din acest motiv, faceam mici buchete de flori si i le daruiam. Fireste ca ne intalneam cu verii nostri din celelalte familii regale, dar, chiar daca petreceam, de exemplu, o zi la Palatul Buckingham sau in alte resedinte regale, reveneam mereu cu aceeasi placere acasa, la treburile noastre zilnice. 

LR: Care e prima „amintire“ pe care o aveti despre Romania, din exil?

Principesa Margareta: Imi amintesc cum, de fiecare Craciun, Regele inregistra mesajul sau catre romani pentru Radio Europa Libera. Il ascultam dintr-o alta camera, pentru a nu face zgomot, dar intuiam ca e ceva foarte important. Tata avea mereu grija sa ne povesteasca despre Romania si ne lasa impresia, mie si surorilor, ca incearca sa ne pregateasca pentru ceva.

LR: Ce ati simtit cand ati pasit prima oara pe taram romanesc?

Principesa Margareta: Prima oara cand am ajuns in Romania a fost fara Rege. Am ajuns intr-o tara  care nu imi era straina, desi nu o vizitasem niciodata. Am inteles atunci rostul povestirilor tatalui meu, pentru ca am simtit, pentru prima data in viata mea, ca am ajuns acasa. Aici am gasit ce imi lipsea, sufletul meu a devenit un intreg.

LR: Fiecare copil primeste, de obicei, de la parintii si bunicii sai, anumite invataminte de viata. Care sunt cele de suflet, care v-au ramas cel mai adanc intiparite in minte?

Principesa Margareta: Sunt multe lucruri pe care le-am invatat de la parinti, dar cred ca cea mai mare influenta in felul meu de a fi a avut-o bunica, Regina Elena. Ea m-a invatat multe despre viata, mi-a deschis ochii catre tot ce este frumos si bun pe lume. Regina-mama a fost un indrumator plin de tact, nu pentru ca dadea sfaturi, ci pentru ca incarna adevarata intelepciune, care spune ca trebuie sa inveti din propriile greseli pentru a te forma ca om. 

LR: Ne puteti dezvalui o intamplare simpatica petrecuta in copilarie, la o masa in familie?

Principesa Margareta: Eram, cu totii, in familie, amatori de ciocolata. In special Amama si surorile mele. O data, Irina si cu mine eram la Florenta, in vacanta. Seara, dupa cina simpla, compusa din supa, salata si cateva feluri de branza, Regina Elena a deschis o cutie mare cu bomboane de ciocolata, primita cu o zi sau doua inainte. A gustat o bomboana, apoi ne-a oferit si noua. Irina a incercat una, eu alta, apoi Amama a mai luat o bomboana. Am gustata, rand pe rand, toate felurile de ciocolata din cutie. Desi nu eram decat noi trei, iar cutia era destul de mare, dupa o vreme, am golit cutia, in tacere, fara comentarii. La final, cand ultima bomboana a disparut, Amama a inchis capacul cutiei goale, s-a uitat la noi si a spus: “N-au fost cine stie ce, bomboanele acestea”! Toate trei am inceput sa radem, molipsindu-ne una de la alta. Cred ca a fost una dintre cele mai mari portii de ras pe care le-am avut vreodata.

LR: Majestatea Sa Regina Ana si Alteta Voastra Regala sunteti dovada vie ca si in Familia Regala, ca in toate familiile din Romania, mamele si sotiile gatesc pentru cei dragi. Aveti vreun fel preferat, pe care-l preparati adesea pentru cei dragi – sau chiar la cererea lor?

Principesa Margareta: 

Exista o traditie in familia noastra ca in fiecare an de Craciun sa pregatim Christmas Pudding, un desert traditional din Marea Britanie. Christmas Pudding se serveste fie cu Brandy Butter, un amestec de zahar, unt si coniac, fie cu Zabaglione, o crema cu ou si zahar. Regina prepara cel mai bun Zabaglione iar eu pregatesc Brandy Butter. Christmas Pudding este desertul indragit de toti membrii familiei.

In week-end, Principele si cu mine gatim paste si ne amuzam experimentand si inventand retete.

LR: Ati implinit de curand 14 ani de casnicie. Ne puteti povesti imprejurarile care au dus la nasterea acestei legaturi cu Alteta Sa Regala Principele Radu?

Principesa Margareta: Ne-am intalnit prima data la un orfelinat din Bucuresti. Acolo, domnul Caramitru demarase un proiect pentru copiii abandonati, proiect pe care am decis ulterior sa-l finantez prin fundatie. Principele era director artistic al programului si mie mi s-a parut extraordinar ca o persoana sa poata transmite atata libertate si incredere unor copii. Apoi ne-am intalnit la Gala UNITER, unde a fost pe scena cu mine. Ne-am casatorit in Elvetia, in 1996, si acum, dupa 14 ani, suntem o familie legata, doi oameni care au atat de multe lucruri in comun: iubire, credinta, idealuri si angajament pentru Romania, fidelitate fata de Casa Regala si istoria noastra.

LR: Cum v-ati caracteriza stilul de gatit? Si cine din familie v-a inspirat cel mai mult in ceea ce priveste gastronomia?

Principesa Margareta: Inca din copilarie am intrat in contact cu bucataria engleza, franceza, daneza si italiana. Prefer stilul italian de gatit. E mult mai natural, ingredientele folosite sunt proaspete si prepararea nu dureaza mult. Imi place sa gatesc usor si sanatos. In ceea ce priveste arta culinara, am fost inspirata de bunicile mele, Regina Mama Elena si Principesa Margareta a Danemarcei dar si de mama mea, Regina Ana. Prin intermediul bunicilor mele am intrat in contact cu cele mai diverse experiente culinare.

LR: In Cartea regala de bucate vorbiti despre senzatia inegalabila pe care o aveati in copilarie, cand culegeati ouale calde inca din cuibar, in perioada in care Familia Regala avea o ferma in Anglia. In Occident revine tendinta de a-ti creste si cultiva propria hrana – ca solutie sanatoasa si sustenabila. Ce solutii vedeti pentru a educa tinerii si copiii din Romania sa se hraneasca sanatos?

Principesa Margareta: Cred ca trebuie sa incepem cu educatia copiilor privind o alimentatie sanatoasa inca din scoala. Si Jamie Oliver a demarat un program prin care a incercat sa convinga cat mai multi copii din scolile din Marea Britanie sa manance sanatos, sa renunte la prajeli, la prea multa carne si zahar.

Exista o adevarata moda acum, printre oamenii politici, de a iesi in popor, chiar la cumparaturi. Cat de des coboara Altetele Voastre in popor, la supermarket, de exemplu?

Principesa Margareta: Facem acest lucru destul de des, dar niciodata nu m-am gandit sa facem din asta un subiect de mare interes! Cred ca lucrurile trebuie facute cu masura si discretie.

LR: Ce mancaruri cu specific romanesc va plac?

Principesa Margareta: Apreciez mancarea romaneasca traditionala, care este gustoasa, dar grea, iar eu prefer mancarurile mai usoare: fructe si legume proaspete, carnea de peste sau de pui la gratar. Dintre preparatele cu specific romanesc cel mai mult imi plac sarmalele in foi de vita cu grasime redusa.

LR: Ce se prepara de obicei pentru masa de Pasti la Castelul Savarsin?

Principesa Margareta: De Pasti, la Castelul de la Savarsin sau la Palatul Elisabeta, pastram traditia si pregatim de fiecare data: oua rosii, cozonac, pasca si sarmalute in foi de vita.

LR: Aveti si o slabiciune secreta pentru o mancare sau un aliment de la care va puteti abtine mai greu?

Principesa Margareta: Da. Imi place prea mult ciocolata!

LR: Se stie ca Postul Pastelui este cel mai lung, iar adesea mamele si sotiile intra in pana de inspiratie cu privire la felurile de mancare. Le-ati putea recomanda acestora o reteta regala de post?

Principesa Margareta: Va recomand trei "retete regale de post" pe care le puteti gasi in cartea de bucate. Gazpacho andaluz este o reteta care apartine Reginei Sofia a Spaniei, Fatoosh o reteta primita de la Principele Hassan bin Talal si Principesa Sarvath ai Iordaniei, si un desert special, Rubarba cu jeleu de sampanie, care apartine surorii mele, Principesa Elena.

FOTO: Robert Lupu / Revista Caminul

Citeste, extrasa din volumul Carte regala de bucate (Ed. Curtea Veche 2010), si Povestea unei retete princiare

Iti oferim, cu permisiunea editurii Curtea Veche, extrasa din volumul Carte regala de bucate (Ed. Curtea Veche 2010), si reteta pe care Principesa Margareta o prepara pentru tatal sau, Regele Mihai: New York Cheesecake

Cumpara Carte regala de bucate (Ed. Curtea Veche 2010), facand click  aici